Kiss Me, Kate!

Festivalul Ion Dacian
octombrie 26, 2019
Rezultat etapa II post regizor scenă
octombrie 31, 2019

Kiss Me, Kate!

Iată că pentru prima dată în România, Teatrul nostru s-a decis să aducă pe scenă un titlu de musical cu totul deosebit: ”Kiss me, Kate!” pe muzica celebrului Cole Porter și libretul lui Sam și Bella Spewack.

Interesul pentru musical nu este deloc unul recent în Teatrul de Operetă. Faimosul tenor Ion Dacian, al cărui nume este purtat cu cinste de acest teatru, a montat ”My Fair Lady” de Frederick Loewe,  la puțin timp după premiera mondială. Apoi, în anii ”70, a fost pus în scenă musicalul ”Oklahoma” de Richard Rodgers. Au urmat mai târziu ”Hello, Dolly!” de Jerry Herman, două producții diferite de ”West Side Story” de Leonard Bernstein, iar în ultimii ani succesul de casă a fost asigurat, printre altele, de celebra montare cu ”Romeo și Julieta” de Gérard Presgurvic, ”Rebecca” de Sylvester Levay, sau titlul care a bătut toate recordurile în întreaga lume, ”Fantoma de la Operă” a cunoscutului Andrew Lloyd Webber.

Distribuții

Fred Graham / Petruchio  – Cătălin Petrescu
Harry Trevor / Baptista – Alexandru Onea
Lois Lane / Bianca – Gabriela Daha
Ralph – Marius Meragiu
Lilli Vanessi / Katarina – Rodica Ștefan
Hattie – Letiția Vlădescu
Poops – Alois Doboș
Paul – Filip Ristovski
Bill Calhoun / Lucenzio – Victor Bucur
Bărbat 1 – Orest Pîslariu
Bărbat 2 – Valentino Tiron
Harrison Howell – Anton Zidaru
Actor 1 / Hortensio – Andrei Daniel Găină
Actor 2 / Gremio – Andrei Pleșca
Coregraful – Lorin Rădulescu
Tehnician 1 / Flynt / Bucătarul – Alexandru Vasile
Tehnician 2 / Philip / Riley – Răzvan Rusu
Tehnician 3 / Gregory / Șoferul generalului – George Matei
Șoferul de taxi / Nathaniel – Victor Bunea
Garderobiera – Carmen Angheloiu
Neguțătorul – Mihăiță Radu

Fred Graham / Petruchio  – Cătălin Petrescu
Harry Trevor / Baptista – Alexandru Onea
Lois Lane / Bianca – Daniela Bucșan
Ralph – Marius Meragiu
Lilli Vanessi / Katarina – Amelia Antoniu
Hattie – Oana Rusu
Poops – Alois Doboș
Paul – Filip Ristovski
Bill Calhoun / Lucenzio – Florin Budnaru
Bărbat 1 – Orest Pîslariu
Bărbat 2 – Valentino Tiron
Harrison Howell – Cristian Caraman
Actor 1 / Hortensio – Victor Bucur
Actor 2 / Gremio – Andrei Pleșca
Coregraful – Octavian Ștefănescu
Tehnician 1 / Flynt / Bucătarul – Alexandru Vasile
Tehnician 2 / Philip / Riley – Răzvan Rusu
Tehnician 3 / Gregory / Șoferul generalului – George Matei
Șoferul de taxi / Nathaniel – Victor Bunea
Garderobiera – Carmen Angheloiu
Neguțătorul – Mihăiță Radu

Fred Graham / Petruchio  – Ștefan Popov
Harry Trevor / Baptista – Alexandru Onea
Lois Lane / Bianca – Mediana Vlad
Ralph – Marius Meragiu
Lilli Vanessi / Katarina – Rodica Ștefan
Hattie – Oana Rusu
Poops – Alois Doboș
Paul – Adrian Nour
Bill Calhoun / Lucenzio – Victor Bucur
Bărbat 1 – Orest Pîslariu
Bărbat 2 – Valentino Tiron
Harrison Howell – Cristian Caraman
Actor 1 / Hortensio – Andrei Daniel Găină
Actor 2 / Gremio – Andrei Pleșca
Coregraful – Octavian Ștefănescu
Tehnician 1 / Flynt / Bucătarul – Alexandru Vasile
Tehnician 2 / Philip / Riley – Răzvan Rusu
Tehnician 3 / Gregory / Șoferul generalului – George Matei
Șoferul de taxi / Nathaniel – Victor Bunea
Garderobiera – Carmen Angheloiu
Neguțătorul – Mihăiță Radu

Cazul lui ”Kiss me, Kate!” este unul cu totul special. Acest titlu face parte din cele câteva titluri care au avut un succes enorm, de la premiera mondială, din 1948, pană în zilele noaste, în America și în diferite colțuri ale lumii. Dar nu succesul este elementul definitoriu al acestui titlu cât faima de a face parte din acele lucrări clasice ale genului, care dețin ”regula de aur”, fără de care comedia muzicală, sau ”musical”-ul, cum este denumit pe scurt, nu ar putea exista. Această ”regulă de aur” a fost stabilită odată cu ieșirea la rampă a unui titlu care, paradoxal, este mult mai aproape de genul operetei. Este vorba de ”Show Boat” de Jerome Kern, care subliniază, de altfel nașterea și definitivarea acestui gen de spectacol. Urmărind ceea ce compozitori din vremuri înaintate au căutat să obțină (Christoph Willibard Gluck, Claudio Monteverdi, Richard Wagner) și anume un sincretism total al tuturor artelor ce compun spectacolul de scenă, musical-ul conține o muzică aparent facilă, grefată pe influențele muzicii afro-amero-indiene, în special a celor de jazz, deseori puternic ritmată. Ea este linia care marchează duete de dragoste de o suavitate rar întâlnită și de un romantism languros, sau dansuri drăcești ce cu greu lasă spectatorii să nu sară din fotoliile lor. Elementul de comedie este permanent prezent prin comicul de situații actoriceși, conduse cu precizia a unui ceas elvețian. Imaginea scenică este, ca și în operetă, una de o opulență și de un lux deosebit, menit să relaxeze și să conducă spectatorul departe de grijile cotidiene. Chiar se spunea că musical-ul a luat naștere ca o ”rețetă” de salvare a poporului american de la criza din anii ”20.