„Silvia” sau Prințesa Ceardașului este una dintre cele mai celebre operete compuse de Emmerich Kálmán. În 1915, când acest savuros cocktail de romantism, vals, ceardaș și umor fin a debutat pe scena vieneză a Teatrului „Johann Strauss”, publicul avea nevoie mai mult decât oricând de mirajul unei Belle Epoque. Iar acest basm de cabaret, povestea de dragoste dintre tânăra cântăreață Silvia Varescu și Prințul Edwin, era transpus într-un libret excepțional, care includea numeroase elemente fascinante: localuri de noapte seducătoare, baluri din înalta societate, intrigi care se țes și desfac cu ușurință și personaje care par să practice frivolitatea cu fervoare.

Regizată într-o viziune clasică, montarea lui Kerényi Miklós Gábor – KERO®, directorul pe atunci Teatrului de Operetă și Musical din Budapesta, pledează tocmai pentru această „esență” a operetei, a spectacolului de gen, alert, spumos, construit din răsturnări de situație, cupe de șampanie și finaluri fericite.

Cu o dramaturgie bine închegată, „Silvia” surprinde prin maniera în care s-au realizat caracterizările muzicale minuțioase ale personajelor, conferind protagoniștilor personalități distincte. Cele mai populare momente care situează opera în prima linie de succes a lucrărilor lui Kálmán sunt: „Intrarea Silviei”, cupletele „Cum să trăiești fără dragoste” și „Fetițele vesele de la cabaret”, duetele, terțetul „Cântă țigane”, finalurile de acte de cor, cu ritmuri foarte antrenante.